Nu vă bateți joc (și) de teatru

Am început să merg la teatru cam când am început să merg. Merg la teatru în principal pentru emoția pe care mi-o transmit actorii. Povestea din piesă e în plan secund, dar trebuie să susțină actul artistic. Așadar, pot să văd o piesă și de 7 ori și să simt aceeași emoție, chiar dacă știu cum se termină. Fapt demonstrat de altfel, că m-au bușit lacrimile de fiecare dată când l-am auzit pe Gheorghe Frunză recitând din Esenin într-o piesă pe care am văzut-o (cred) de vreo 5 ori. Și abia aștept să o mai văd de vreo 3 ori pe Natalie Ester și "CV"-ul ei. 

Scriu aceste rânduri cu un mare gol în stomac deoarece la ultima piesă la care am fost am făcut o chestie unică în toată cariera mea de spectator: m-am ridicat la jumătatea piesei și am plecat, fapt care m-a umplut de tristețe. Am văzut o piesă cu un text făcut din glumele din almanahul "Flacăra Rebus 2000", cu vreo doi actori acoperiți cu succes de niște doamne colege care își scuipau plămânii pe scenă, vorbeau pe nas și își dădeau ohii peste cap. 

Ce am remarcat eu: toți actorii buni pe care îi cunosc folosesc același ton și aceeași intonație, atât pe scenă cât și la piață când cumpără ceapă. Pot să îmi transmită ironia ridicând o sprâceană. Pot să îmi transmită iubirea prin strălucirea ochilor. Și în principal pot să îmi transmită ce vor ei atâta timp cât sunt naturali și se simt confortabil pe scenă. Cum Doamne-iartă-mă să cred eu că tu ești Doamna X atâta timp cât folosești un ton pe care nu îl întâlnesc nicăieri în viața reală? 

  

 Nu merg la teatru nici ca să îmi dau check-in pe Facebook, nici ca să mă vadă lumea.Vin pregătită să faci din simțurile mele ce vrei tu, actorule. De când mă așez pe scaun pot fi convinsă de orice, atâta timp cât tu, cel de pe scenă, ești convins la rândul tău. Un singur lucru nu pot să fac: să mă prefac că îmi place. Nu pot să râd prefăcut. Nu pot să mă prefac că plâng. Și mă doare când trebuie să mă ridic și să plec. 

  

Așa că vor din suflet: nu vă bateți joc și de teatru. Televiziunea s-a OTV-izat. Muzica s-a manelizat. 

Măcar în teatru să păstrăm bunul simț. 

...