Pe afară-i vopsit gardu'

Pe afară-i vopsit gardu'

Thursday, March 12, 2015

Presupuneri despre Cristi Dorombach

Să presupunem că ai o mamă. Și într-o frumoasă zi de pensie, mama ta vine de la magazin și un idiot îi dă în cap ca să nu se zbată cât timp o jefuiește. Presupun că reacția ta va fi: 
 -Păi bine, mămico, ți-am zis să nu mai umbli cu eticheta de la salam Victoria la vedere, să vadă infractorul că ești în bani? Te-am învățat să pui deasupra, așa la derută, o pungă de tacâm de pui să creadă hoțul că ai doar ajutor social? Acu, taci și îndură protezarea șoldului. 
 Să presupunem apoi că o să întâlnești o fată care o să îți placă. Și fata aia, iubita/soția/prietena ta, merge pe stradă ziua în amiaza mare vorbind la telefon. Moment în care un tip bine făcut trece pe lângă ea și pentru că îi e rușine să îi ceară telefonul, îi aplică o directă de dreaptă și îi fură telefonul. Reacția ta presupun că va fi: 
 -Margaretoo, ce ai căutat fă la plimbare? Te plângi că ți-a dislocat maxilarul și mănânci acu cu paiul? Dar când ți-ai luat tu iphone nu te-ai gândit la consecințe? 
 Să presupunem că o să mai treacă anii și o să ai un copil. O fetiță drăguță care vine bocind de la școală și îți spune ție, tatăl ei, că proful de sport intră peste ea în vestiar și îi bagă maieul în chiloței. Și că o atinge într-un fel care nu îi place, ba chiar uneori o doare.  
Care presupui că va fi reacția ta? 
Cristi Dorombach, am făcut niște presupuneri, așa că nu cred că mă poți acuza de calomnie.  
Hai să presupunem că totuși ești un domn și îți ceri public scuze tuturor femeilor. Deși....

...

Sunday, March 8, 2015

Top 6 chestii care ne enervează la mame

Top 6 chestii care ne enervează la mame 
 1. "Îmbracă-te bine". Din cauza asta tu trebuie să îți pui un pulover în plus iar copilul tău, îmbrăcat de mamă, se va deplasa precum Robocop, fără să flexeze genunchii 
 2. "Unde ai răcit?". Tu stai semi-leșinată în pat și îți ies fluide de diverse consistențe din cap. Abia vorbești, dar până nu mărturisești unde s-a întâmplat fapta abominabilă nu primești ceai. 
 3. "Eu te învăț de bine dar tu tot după mintea ta faci". În orice mamă zace un academician dictator. Indiferent câtă școală ai, maică-ta oricum se pricepe mult mai bine ca tine la ce ai tu de făcut în viață, inclusiv la tine la serviciu. Orice urmă de neascultare va fi catalogată drept un act rebel și pedepsită cu un întreg ritual de oftaturi, jale și morală. 
 4. "Ai primit un plic, acu îți citesc ce scrie". Evident, ea a citit înainte de a te suna. Noțiunea de intimitate nu e inventată pentru mame. Dacă ai rătăcit ceva, întreab-o pe mamă. Mama știe ce ai în buzunar, în poșetă, în mașină, în coșul de rufe sau în cel de gunoi.  
 5. "Te-a tras curentul". Bineînțeles, în orice mamă zace un medic specialist în diagnostice. Dr.House e minciună. O mamă știe cauza tuturor bolilor și principalul dușman al mamelor este curentul.  
 6. "Mănâncă tot din farfurie". Toate mamele sunt carnivore. Noțiuni precum dietă, cură sau regim fără parafa medicului sunt luate drept afront personal și taxate cu o criză de isterie. Sunt mulțumite doar când te văd la un pas de indigestie.  
Cu toate aceste manii generale și multe altele particulare, le iubim mult. 
La mulți ani mamelor, bunicilor, surorilor, verișoarelor, prietenelor și tuturor femeilor. 


Thursday, February 26, 2015

Ce vor femeile

Ce vor femeile? 
Această întrebare a apărut odată cu civilizația. Pentru că nu cred că în preistoric, atunci când bărbatul pleca la vânătoare, își întreba femeia: 
-Iubi,  mă gândeam, azi vrei mâncăm mai dietetic? Să vânez un iepure și faci tu o salată? Sau faci pauză de dietă și vânez un mamut, să faci niște sarmale din alea bune din el? 
   
Odată cu apariția tehnicilor elementare de producție și a organizării vieții sociale, a apărut și marea dilemă: 
Ce cred bărbații că vor femeile? 

Să analizăm un exemplu banal: flori. La bărbați, alegerile au niște criterii bine definite și cuantificabile. Pentru ei, singura chestiune care contează cu adevărat e mărimea. Ați văzut vreodată un bărbat cu un buchețel de ghiocei în mână? Nicidecum. Dacă îi spui că vrei ghiocei, va lua o față ofensată și va face scandal. 
-Lasă-mă în pace cu prostiile astea, vrei flori, îți iau flori ca lumea! Auzi, ghiocei... 
Ca să pricepi indignarea și jignirea, își va bomba pieptul și va lua o atitudine cât de poate de macho. Ghioceii nu sunt acceptați decât dacă are de cumpărat de la 25 buchețele în sus, ca să compenseze cumva. 
Așadar, cum cumpără bărbații flori: se postează în fața standului cu trandafiri de minim un metru fiecare. Analizează scurt oferta. Care e culoarea ei preferată? Albastru. Alege un buchet de 5 trandafiri viguroși, roșii și cu o dungă de sclipici albastru pe margine. Scrutează împrejurimile, stânga-dreapta. Dacă un alt mascul cumpără un buchet de 7, se sucește și el. Mândru, va arunca boschetul hidos în portbagaj. Ajunge acasă și îl oferă, bucuros că și-a îndeplinit misiunea. Femeia va simula plăcerea, bineînțeles. Adevărul îl va mărturisi în cea mai mare taină către cea mai bună prietenă, a doua zi: 
 -Fată, mi-a adus al meu o tufă sinistră, am pus-o fără apă lângă calorifer, poate scap de ea repede. 
Bărbații vor căpăta, odată cu înaintarea în experiență, înțelepciunea și vor concluziona: 
Femeile vor ceva numai pentru ca în următoarele 3 secunde să se poată răzgândi! 

....

Thursday, February 12, 2015

Manifestările penibilului la femei

Începând cu pubertatea, orice vârstă este critică pentru femei. 
În adolescență sunt mult prea grase sau mult prea slabe și orice coș rebel apărut înainte de o întâlnire este motiv de sinucidere. Li se iartă orice manifestare și pot fi maxim amuzante. 
Între 20 și 30 ani își caută identitatea, iar penibilul se manifestă atunci când dezvoltă pasiuni nebune pentru Twetty, dau oricât pe orice obiect cu Hello Kitty sau îți explică niște treburi profunde, că ele într-o viață anterioară au fost lupi și în asta au mai păstrat din caracteristici. 
Începând cu 30, treburile se mai aranjează cât de cât și penibilul intervine doar în cazuri izolate de care profită ghicitorii în cafea, tarot și planete. 
După 40, alea care s-au măritat foarte tinere simt că li se duce tinerețea și asta se manifestă în două moduri: 

Varianta "Total Recall": realizează că în facultate au fost prea cuminți și vor musai să recupereze. Așa că se duc în cluburi studențești, descoperă binefacerile alcoolului și găsesc câte un student atât de frumușel, încât îl iau acasă 



Varianta "sunt gospodină dar sunt modernă": își fac o tunsoare asimetrică. Arată că și cum ar căra pe cap o găina șchioapă, fără o aripă. În mod normal nici lor nu le place așa ceva, dar asta înțelege coafeză lor din cartier prin "tunsoare modernă". În variantă ultra, doamna își susține tunsoarea și printr-o dungă verde sau mov. 



După 50, penibilul capătă deja aspecte de care mi-e și rușine să râd. Pentru că, așa cum zice latinul, "scripta manent" și garantez pentru mine că nu o să merg în club și nici nu o să mă tund asimetric, dar ce-oi face după 50, Dumnezeu cu mila...


...

Thursday, January 22, 2015

Teoria probabilităților

Sunt foarte bucuroasă că cercetătorii au descoperit că un pahar de vin pe zi hidratează și nu face rău. 
Bine, eu nu aveam nici un dubiu, dar altfel sună ideea asta când e dată de un grup de cercetători. 
Așadar, am multiple beneficii pe termen lung și în nici un caz nu mi se va trage moartea din consumul de alcool. Gena mă ajută; stră-bunică mea a murit la 96 ani, bunica are 83 și încă face planuri. 
Femeie fiind, bineînțeles că am probleme atât cu aproximarea distanțelor cât și cu coordonarea gesturilor. Nu am nevoie de nici un test sau studiu ca să aflu cauza cea mai probabilă a morții mele: 
auto-mutilarea. 
  
Chiar azi am trecut pe lângă moarte când am tras portiera înainte să mă introduc cu totul în mașină și mi-am dat cu ușa în cap.
Hai noroc! 


...
 

Monday, January 19, 2015

Nu vă bateți joc (și) de teatru

Am început să merg la teatru cam când am început să merg. Merg la teatru în principal pentru emoția pe care mi-o transmit actorii. Povestea din piesă e în plan secund, dar trebuie să susțină actul artistic. Așadar, pot să văd o piesă și de 7 ori și să simt aceeași emoție, chiar dacă știu cum se termină. Fapt demonstrat de altfel, că m-au bușit lacrimile de fiecare dată când l-am auzit pe Gheorghe Frunză recitând din Esenin într-o piesă pe care am văzut-o (cred) de vreo 5 ori. Și abia aștept să o mai văd de vreo 3 ori pe Natalie Ester și "CV"-ul ei. 
Scriu aceste rânduri cu un mare gol în stomac deoarece la ultima piesă la care am fost am făcut o chestie unică în toată cariera mea de spectator: m-am ridicat la jumătatea piesei și am plecat, fapt care m-a umplut de tristețe. Am văzut o piesă cu un text făcut din glumele din almanahul "Flacăra Rebus 2000", cu vreo doi actori acoperiți cu succes de niște doamne colege care își scuipau plămânii pe scenă, vorbeau pe nas și își dădeau ohii peste cap. 

Ce am remarcat eu: toți actorii buni pe care îi cunosc folosesc același ton și aceeași intonație, atât pe scenă cât și la piață când cumpără ceapă. Pot să îmi transmită ironia ridicând o sprâceană. Pot să îmi transmită iubirea prin strălucirea ochilor. Și în principal pot să îmi transmită ce vor ei atâta timp cât sunt naturali și se simt confortabil pe scenă. Cum Doamne-iartă-mă să cred eu că tu ești Doamna X atâta timp cât folosești un ton pe care nu îl întâlnesc nicăieri în viața reală? 
  
 Nu merg la teatru nici ca să îmi dau check-in pe Facebook, nici ca să mă vadă lumea.Vin pregătită să faci din simțurile mele ce vrei tu, actorule. De când mă așez pe scaun pot fi convinsă de orice, atâta timp cât tu, cel de pe scenă, ești convins la rândul tău. Un singur lucru nu pot să fac: să mă prefac că îmi place. Nu pot să râd prefăcut. Nu pot să mă prefac că plâng. Și mă doare când trebuie să mă ridic și să plec. 
  
Așa că vor din suflet: nu vă bateți joc și de teatru. Televiziunea s-a OTV-izat. Muzica s-a manelizat. 
Măcar în teatru să păstrăm bunul simț. 


...

Friday, January 16, 2015

Perfect Diva


Pentru că soarele continuă să îmi traverseze casa înțelepciunii, mă surprind chiar și pe mine cât sunt de iluminată și o să îi dau în continuare cu sfaturile. 
  




     5 must-have-uri pentru o perfect-diva.






1. Nu te desparți niciodată de ochelarii de soare. Nu contează deloc anotimpul sau vremea. Pot fi asortați și la fular. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească ochelarii este ca sigla să fie cât mai la vedere și recunoscută de toată lumea. Trebuie doar să fii atentă că în supermarket-uri mai pun ăștia capcane și așează tot felul de standuri în mijlocul culoarelor și te poți împiedica. 
  
2. Nu renunța niciodată la papucii cu platformă și tocuri imense. Chiar dacă vei fi grațioasă precum căprioara Bambi în secvența în care încearcă să își mențină echilibrul pe gheață, masculii te vor găsi foarte atrăgătoare atunci când înoți prin aer și dai din mâini. 
  
 3. Un alt accesoriu obligatoriu e cheia-briceag de la mașină. Când te plimbi printre rafturi și vrei ceva, pac!  apeși pe buton și indici cu cheia, pentru că o divă nu citește etichetele, are oameni angajați pentru asta. De la chei nu trebuie să lipsească cruciulița cu led și sclipici. 
  
 4. Atitudinea. Indiferent unde ești, trebuie să faci o față ca și cum în aer miroase foarte urât. Pe fața ta trebuie să se citească: "pfuaai, dar mall-ul ăsta nici nu se compară cu alea din Dubai, Paris sau Milano, e așea, un chioșc mai mare" și asta e obligatoriu să o faci chiar dacă cel mai îndepărtat punct atins vreodată de tine e la bunică-ta de la țară, la vreo 100 de km de oraș. 
  
 5. Conversația. Trebuie să vorbești despre tine. Și despre ce ți-au spus despre tine astrologul, ghicitoarea, duhovnicul, cosmeticiana, coafeza, numerologul și ceilalți de la care cumperi servicii. În cazul în care interlocutorul nu realizează cât de prețioasă ești, trebuie să aibă confirmarea specialiștilor. 


...

Thursday, January 15, 2015

Tipuri de relații



Pentru că azi planetele sunt aliniate frumos în casa înțelepciunii la zodia mea, m-am hotărât  să fiu moralistă și să mă apuc de dat sfaturi, cum fac toate gazetele respectabile.
  


Așadar, iată cele 5 tipuri de relații aproape perfecte. 

 1. Relația cu un moș/babă cu Alzheimer. Ai marele avantaj de a fi "prospătură" în fiecare zi. Un alt avantaj deloc de neglijat este că, dacă te prinde că înșeli, poți să minți pe față că a greșit adresa și el/ea nu locuiește acolo. Dacă vrei să te desparți, e suficient să îți trimiți partenerul după țigări. Dacă Alzheimer-ul se asociază cu Parkinson-ul, tremuratul mâinilor  va garanta o viață sexuală foarte activă. 
  
 2. Relația cu un travestit.  Nu poți să îi spui  nici "bărbații-s niște porci" nici "femeile-s proaste", așa că eviți temele astea generale de discuție. De fapt, eviți să i te adresezi pe orice temă ca să nu fii acuzat de discriminare și faptul că taci te transformă în partenerul perfect. 
  
 3. Relația cu o rudă de gradul 2-3. Sunteți declarați rușinea familiei și toate neamurile vă evită. Nu veți avea certuri pe tema "iar a venit mă-ta și stă la noi toată iarna" nici "la mă-ta mergem mai des decât la mămica". Nu veți fi agreați la nunți, înmormântări și aniversări, ceea ce va garantează un venit peste medie. 
  
 4. Relația cu un partener imaginar. Funcționează întotdeauna așa cum vrei tu. Ba chiar, când ai chef să suferi, poți să te desparți pe vecie și să te plângi la prieteni. Nu te va contrazice, nu te va certa niciodată că ai cheltuit prea mult, că ai stat cu băieții/fetele în oraș și l-ai neglijat și nici că nu e nimic de mâncare în frigider. 
  
 5. Relația cu animalul tău de companie. Dacă ați reușit să duceți relația la un nou nivel și să ajungeți la sex, nimeni și nimic nu mai poate interveni între voi. Trebuie să te abții să faci scene de gelozie în public și să îl păzești să între în contact cu cei din specia lui. Cu puțină perseverență poți găsi țări în care vă puteți căsători. 


...

Saturday, January 10, 2015

Zone crepusculare

Nu am avut cum să evit drama. A trebuit să îmi înfrunt toate temerile. 
Mi-am spus o mantră în gând: vulcanizarea nu e service, o să fie bine, o să scapi vie
Am intrat. 
Lucrătorii din service, vulcanizări, spălătorii auto simt frica victimei. 
M-au încolțit. Se apropiau amenințător, murdari de ulei, încruntați . Pot să jur că i-am auzit vociferând: blood, blood.

- Facem presiunea în roți sau aveți pană?
- Ăăăăă, vedeți la roata din dreapta spate... ce trebuie...? durează mult...? unde plătesc?

Am turuit toate astea cu disperare, sperând să ma lase să evadez.

- Stați așea, să vedem ce are... că în funcție de asta plătiți.

A pus mâna pe niște utilaje care fac zgomot și, cu o precizie de neurochirurg, a început să lucreze la roată. Eu am încercat să dispar. (Vaaai, m-a chemat). A extras din roata o sârmă în forma de U și mi-a arătat anevrismul.

-Durează mult? (Alina, ești mai puternică decât spune orice articol din Cosmopolitan, hai că reziști)
-10 minute.
-Unde și cât plătesc? (Dă Doamne ca la casierie să fie o femeie, te implor, nu mai rezist)
-Păi, 5 și cu 17 și cu 20...hmmm, 42, dar dați 20 lei.

La casierie, normal, un nene (cât aș vrea să dispar undeva, în Cloud, și să mă cheme la final, când e gata mașina). I-am dat 20 lei și mi-a dat un deodorant auto. M-am întors la neurochirurgul meu, încercând să fiu prietenoasă și folosind zeceleiul ca limbă de conversație. Evident că odată realizat contactul vizual iese maciomenul din el.

- Ie bune mașinile astea, consum mic, dar trebuie să aveți grijă tot timpul la ele la ulei. V-ați uitat la ulei?
(Da cum, că parcă dacă ma uitam înțelegeam ceva)
-Mnea, nu știu..
-Ridicați capota.
(Ha, fraiere, nu m-ai prins, asta știu!)
-Mvaai.
(Când un mecanic începe să se vaiete face parte din reprezentația dramatică și mai mult ca sigur urmează să iți plaseze niște costuri)

-Aveți nevoie de antigel. Cât s-a ridicat apa?
-Aaaa, n-am vazut să fi sărit..
-Mergeți aici alături și cumpărați un antigel și apă dedurizată.
(Sigură pe mine, degajând noțiuni aprofundate în materie de antigel)
- Ce culoare?
- Ei, lasați că merg cu dumneavoastră.


Mi-am cumparat un antigel roz. Uleiul trebuie schimbat, cică e negru. Eu folosesc doar de argan și de sâmburi de struguri, nu știu ăsta ce culoare ar trebui să fie, dar dupa fața lui, "negru" e de rău. 

Am mulțumit și am fugit mâncând pământul pentru că restul angajaților se uitau deja cu invidie la maciomenul meu. Probabil ei nu au avut parte de sânge de femeie azi.